“Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti,
si n-as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un chimval zanganitor.
Si chiar daca as avea darul proorociei, si as cunoaste toate tainele si toata stiinta;
chiar daca as avea toata credinta asa incat sa mut si muntii,
si n-as avea dragoste, nu sunt nimic.
Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor,
chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic.
Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate:
dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie, nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau, nu se bucura de neleguire, ci se bucura de adevar.
Acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul.
Dragostea nu va pieri niciodata.
Proorociile se vor sfarsi; limbile vor inceta; cunostinta va avea sfarsit.
Caci cunoastem in parte, si proorocim in parte.
Dar cand va veni ce este desavarsit, acest ,,in parte“ se va sfarsi.”
…uhm,ceva mai weird 
simt iubire si frica..iubire enorma pentru tine ..si frica de a te pierde candva….:)…
